Salarii mai mari și drepturi garantate pentru toți muncitorii!
Pentru comitete de grevă, lideri sindicali reprezentativi și acțiune comună!
Săptămâna trecută, muncitorii indieni de la fabrica de vagoane Astra Rail din Arad (fosta ASTRA Arad, cândva cea mai mare întreprindere de vagoane de marfă din Europa) au intrat în grevă spontană după ce salariile le-au fost scăzute la nivelul minim prevăzut de lege. Mai mult, le-au fost reținute din salarii și costurile de transport din India în România, astfel că după o lună de muncă au rămas cu sume între 2 și 50 de lei în mână.
E un caz flagrant de super-exploatare, care vine în contextul exodului de milioane de lucrători din România în Occident. Iată că patronii aleg nu să ofere salarii mai atractive, ci să importe mână de lucru ieftină din alte țări pentru a-și proteja profiturile. Sunt ajutați în acest sens de guvernul așa-zis „social-democrat”, care a facilitat importul de mână de lucru ieftină prin modificarea recentă a legislației privind salarizarea muncitorilor străini din afara UE.
Scopul acestui import de mână de lucru e de a pune presiune pe muncitori să-și vândă forța de muncă pe salarii mai mici. Mai mult, concurența crescută între ei poate afecta unitatea și capacitatea lor de a-și cere drepturile. Patronii își doresc muncitori dezbinați, care să se lupte între ei pe locuri de muncă. În acest scop, patronii vor încerca mereu să alimenteze diviziuni pe criterii de naționalitate, etnie, religie etc.
Însă muncitorii români de la fabrica din Arad n-au căzut în această capcană a diviziunii „muncitori români vs. muncitori străini”. Într-o manifestare exemplară de solidaritate, au sărit în apărarea colegilor lor de muncă, renunțând la lucru și aducând mâncare de acasă pentru colegii lor. Mai mult decât atât, muncitorii români au știu din prima că lupta colegilor indieni e și lupta lor, că patronatul e de vină că și ei au salarii prea mici.
Astfel, joi dimineață, 9 mai, toți muncitorii au intrat spontan în grevă, cea mai amplă din ultimii 20 de la această fabrică. Ei cer o creștere mai substanțială decât propunerea patronatului de a mări salariile cu doar 2-5%, sub rata inflației! Bani pentru salarii decente există. Astra Rail e deținută de compania americană Greenbier Companies, care deține, printre altele, și fabricile Romvag din Caracal și Meva din Turnu Severin și care numai anul trecut a avut un profit net de 151,8 milioane de dolari!
În după-amiaza de joi, câteva sute de muncitori au mărșăluit de la fabrică la sediul companiei pentru a-și face auzite cererile, deoarece mulți dintre ei nu au încredere în liderul sindical, Ionel Rusu, să le reprezinte interesele. Potrivit unuia dintre angajați, „liderul de sindicat nu ne reprezintă. Doar 37 la sută dintre angajații Astra Rail sunt înscriși în sindicat, restul nu. Şi, cel mai important, indienii de la care a pornit, oarecum, revolta nu sunt niciunul membri de sindicat.” Liderul sindical s-a apărat, spunând că „Patronatul și-a retras propunerea pe care ne-a făcut-o și continuăm pe scrisoarea noastră. Nu am semnat nimic!”.
Sub presiunea muncitorilor, liderii sindicali pot fi împinși să le reprezinte cu adevărat interesele, cel puțin de această dată. Dar dacă refuză să o facă, soluția nu ar fi abandonarea sindicatului, ci înscrierea în sindicat, împreună cu muncitorii indieni, și alegerea unui lider care să-i reprezinte pe toți cu adevărat. Căci sindicatele rămân principalele instrumente de luptă pentru salarii și condiții mai bune. Un sindicat democratic, care reprezintă cu adevărat interesele membrilor săi, poate asigura ca data viitoare când vor exista nemulțumiri lucrătorii să aibă deja o organizație pusă la punct care să-i ajute să reziste șantajului, presiunii și amenințărilor. O astfel de organizație poate urmări îndeaproape acțiunile conducerii, iar prin intermediul său muncitorii își pot face planuri de luptă pe termen lung, întărindu-se totodată unitatea colectivului de angajați.
Greva a continuat vineri, muncitorii cerând o creștere salarială de 30%-40% (după cum foștii proprietari promiseseră deja de anul trecut!), schimbarea grilei de salarizare, dar și returnarea banilor de transport către muncitorii indieni. Însă negocierile cu conducerea nu au avut succes până la ora scrierii acestui material. Mai mult, există riscul ca muncitorii să fie pedepsiți în loc să fie ascultați. Conform unuia dintre ei, „conducerea și-a pus supervizorii să ne amenințe că ne vor tăia bonurile de masă sau orele suplimentare”.
De aceea, e cu atât mai important ca muncitorii greviști să se organizeze pentru a-și apăra drepturile. Dincolo de nevoia de a se înscrie în sindicat pentru a pune presiune pe liderul sindical ori de a alege altul în locul său, s-ar impune înființarea unui comitet de grevă, compus din muncitori români și indieni deopotrivă. Acesta ar putea organiza adunări democratice în care muncitorii să-și formuleze colectiv cererile, pe care apoi comitetul de grevă să le înainteze conducerii. Mai mult, s-ar putea organiza un protest mai larg în centrul orașului sau în fața sediului companiei, la care să poată participa și familiile și prietenii greviștilor, precum și toți ceilalți oameni care le susțin cauza.
În același timp, ar fi important ca muncitorii din Arad să își coordoneze acțiunile cu colegii lor de la fabrica Romvag din Caracal (deținută de aceeași companie). Aceștia au intrat și ei spontan vineri în grevă, cerând creșteri salariale similare, între 30% și 40%, după ce au văzut exemplul muncitorilor din Arad! Mai mult decât atât, luni, 13 mai, muncitorii de la fabrica din Caracal au trimis un reprezentant la negocierile purtate la Arad cu patronatul. De asemenea, vineri, 10 mai, membrii de sindicat de la fabrica din Caracal l-au demis pe liderul de sindicat, numind pe altcineva care să le reprezinte cu adevărat interesele – o măsură pe care și cei din Arad ar putea fi nevoiți s-o ia.
Astfel, muncitorii de la cele două fabrici ar putea organiza acțiuni comune, date fiind problemele similare cu care se confruntă și unii, și alții. Mai mult, i-ar putea implica și pe muncitorii de la Meva din Turnu Severin, cea de-a treia fabrică deținută în România de Greenbier Companies, și poate chiar și pe cei din fabricile pe care le au în Polonia. O întrerupere simultană a lucrului în mai multe fabrici ar paraliza mare parte din producția subsidiarei europene a companiei americane (numărul unu în Europa ca mărime), punând astfel și mai multă presiune pe patronat să cedeze cererilor muncitorilor.
Grupul Mâna de Lucru se solidarizează cu muncitorii greviști de la Astra Rail din Arad și de la Romvag din Caracal. Susținem următoarele cereri:
- Garantarea creșterilor salariale cerute pentru toți muncitorii prin semnarea de noi contracte care să reflecte aceste creșteri.
- Returnarea banilor luați din salariile muncitorilor indieni din Arad pentru acoperirea costurilor de transport.
- Respectarea dreptului fundamental la grevă, incluzând asigurări scrise că niciunul dintre muncitori nu va suferi penalizări ca urmare a participării sale la grevă.
- Organizarea democratică la locul de muncă în aceste fabrici.
Pentru a susține cât mai eficient lupta pentru aceste cereri, sugerăm următoarele puncte de acțiune:
- Înființarea de comitete de grevă în cele două fabrici, alese în mod democratic, care să reprezinte cererile muncitorilor greviști.
- Înlocuirea liderilor sindicali în cazul în care aceștia nu dovedesc că luptă cu adevărat pentru interesele membrilor lor.
- Înscrierea în sindicat a celorlalți muncitori, români și indieni deopotrivă, pentru a spori capacitatea de organizare și de luptă a grevei.
- Stabilirea unor canale democratice de cooperare și acțiune comună între muncitorii din cele trei fabrici deținute de Greenbier Companies în România – Arad, Caracal și Turnu Severin.
- Crearea de către sindicaliști a unui fond de solidaritate, fond la care să poată contribui orice grup sau persoană care dorește să se solidarizeze cu lupta lor.
- Organizarea de proteste în orașele respective cu participarea cât mai masivă a populației locale dar și a tuturor celor care îi susțin pe greviști.
- Solidarizarea mișcării sindicale la nivel local și național deopotrivă cu muncitorii aflați în grevă.
MUNCITORII UNIȚI NU POT FI ÎNVINȘI!
SOLIDARITATE!